Ordinul de protecție în România – ghid complet actualizat 2025

Articol actualizat în raport cu modificările legislative intrate în vigoare până la sfârșitul anului 2024, inclusiv Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție și modificările aduse Legii nr. 217/2003.

Ordinul de protecție este una dintre cele mai importante măsuri legale prin care o persoană
aflată în pericol poate obține protecție rapidă împotriva agresorului. În prezent, el este reglementat atât
pentru violența domestică, cât și pentru alte forme de violență (agresiuni între
persoane fără legături de familie, hărțuire, violență în spațiul public).

Din 2024, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 26/2024, sfera de aplicare a ordinului de protecție
a fost extinsă și pentru victimele altor forme de violență, inclusiv situații de
amenințare sau hărțuire, nu doar pentru cele ale violenței domestice.

1. Ce este ordinul de protecție și ce s-a schimbat în 2024?

În prezent, în dreptul românesc există două mari cadre legale relevante:

• Legea nr. 217/2003 – reglementează violența domestică;
• Legea nr. 26/2024 – reglementează ordinul de protecție extins.

În ambele situații, ordinul de protecție este executoriu imediat și poate include măsuri ferme împotriva agresorului.

Dacă există și implicații penale (amenințări, agresiuni), este recomandat să consulți și un
avocat penal din Baia Mare.

2. Cine poate solicita ordinul de protecție?

2.1. În cazurile de violență domestică

Pot solicita ordin de protecție:

• soțul sau soția;
• fostul partener;
• părinți, copii, rude apropiate;
• reprezentanți legali;

2.2. În alte cazuri de violență

Conform legislației actuale, orice persoană care este victima unor acte de violență,
inclusiv hărțuire sau amenințări, poate solicita un ordin de protecție.

În paralel, aceste fapte pot constitui infracțiuni, caz în care vezi și explicațiile despre
calitatea de suspect sau inculpat.

3. Ce măsuri poate dispune instanța

• evacuarea agresorului;
• interdicția de apropiere;
• interdicția de contact;
• obligarea la consiliere;

Aceste măsuri pot fi completate, în funcție de situație, cu proceduri penale sau alte demersuri juridice.

4. Ordin de protecție provizoriu vs. ordin judiciar

Ordinul provizoriu este emis de poliție și are caracter temporar, iar cel judiciar este emis de instanță.

Dacă ești implicat într-o astfel de situație și ai fost deja chemat la poliție,
vezi și ghidul despre audierile la poliție.

5. Durata ordinului de protecție

Ordinul poate fi emis pentru o perioadă de până la 12 luni.

6. Ce trebuie să faci în practică

• documentează situațiile de violență;
• strânge probe;
• apelează la autorități în caz de urgență;
• consultă un avocat.

În unele cazuri, evoluția dosarului poate duce și către proceduri precum
acordul de recunoaștere a vinovăției.

7. Bază legală

• Legea nr. 217/2003;
• Legea nr. 26/2024;

Notă: Articol informativ.